Fiinţele umane evoluează şi cercetează instinctiv. Ele doresc să-şi îmbunătăţească aspectul, doresc să mănânce, să conducă şi să aibă ce-i mai bun.
Dar înţeleg că pot avea toate acestea dacă fac eforturi fizice, spirituale şi mentale. Cu toate acestea oamenii îşi pot distruge capacitatea de a-şi atinge scopurile prin comiterea a 6 păcate alimentare şi afectarea în aces fel a sănătăţii.
În acest mod „ sănătatea nu reprezintă totul în viaţă, dar fără sănătate, totul nu valorează nimic”. Oamenii nu-şi pot atinge ţelurile şi nu pot trăi fericiţi dacă nu sunt sănătoşi.
Cele 6 păcate alimentare reprezintă cauzele mai multor probleme de sănătate decât ne-am putea imagina.
Acestea fiind:
- Consumul insuficient de fibre
În ultimii ani a apărut o “obsesie” a tărâţelor. Adăugarea lor în dietă este necesară deoarece obiceiurile noastre alimentare nu ne permit să ne menţinem colonul într-o stare de funcţionare normală. Mai mult de atât, există persoane care le consumă pentru a reduce nivelul mare al colesterolului.
De fapt consumarea tărâţelor nu are efect direct asupra colesterolului. Prin reducerea timpului de tranzit al rezidurilor prin colon, fibrele, precum cele din tărâţe reduc acumularea toxinelor în organism. Cercetătorii consideră astăzi că fibrele ajută la deplasarea mai rapidă a colesterolului prin intestin, reducând astfel şansele ca acesta să fie absorbit.
De asemenea, fibrele pot fi găsite în alimente cu conţinut mare de minerale, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele integrale.
Din păcate dieta noastră constă tot mai mult în alimente rafinate şi procesate cum ar fi făina albă şi produsele care conţin zahăr, cât şi alimente conservate şi ambalate comercial.
Nu este de mirare că înregistrăm un procentaj tot mai mare şi o apariţie tot mai timpurie a afecţiunilor de tipul diverticulitei, constipaţiei şi a cancerului de colon.
- Consumul prea multor grăsimi sau a tipurilor greşite de grăsimi şi uleiuri
Grăsimile fac parte din alimentele consumate frecvent. Grăsimile şi uleiurile bune reprezintă surse eficiente de energie, ele transportă vitaminele liposolubile în celule, sunt necesare pentru producerea anumitor hormoni şi ajută la creerea tecii de mielină care acoperă şi protejează numeroase celule nervoase din organism şi din creier.
Problema apare atunci când se consumă prea multe grăsimi sau tipurile greşite de grăsimi şi uleiuri. Grăsimile în exces din dietă îngreunează ficatul şi vezica biliară, cea care ne ajută să digerăm grăsimile.
Grăsimile încălzite şi uleiurile sunt principalii factori care contribuie la acumularea în exces a colesterolului în organism.
Trebuie să încetăm să ne mai torturăm organismul cu unt pasteurizat, alune prăjite şi uleiuri încălzite. Alimentele bogate în grăsimi cum ar fi: baconul, cârnaţii, hamburgerii şi alimentele prăjite în grăsime produc foarte mult colesterol în organism.
Printre cele mai dăunătoare grăsimi, margarina ar putea fi pe primul loc, întrucât în procesul de hidrogenare creează compuşi chimici care nu apar în mod natural în alimente. Nu trebuie să cumpăraţi alimente care conţin ingrediente parţial hidrogenate.
Alimentele care vă furnizează grăsimi şi uleiuri bune includ fructele de avocado, alunele crude, peştele, laptele de capră şi seminţele.
- Consumul excesiv de produse lactate pasteurizate şi omogenizate
Industria produselor lactate promovează ideea conform căreia laptele omogenizat şi pasteurizat reprezintă “un aliment bun”, în special pentru copii. Pasteurizarea distruge enzime importante şi reduce valoarea nutriţională a laptelui. Laptele crud conţine fosfatază, o enzimă esenţială pentru absorbiţia calciului. Deşi pasteurizarea nu distruge calciul, aceasta împiedică absorbţia calciului deoarece distruge enzima fosfatază.
Produsele pe bază de lapte inclusiv brânză, sana, îngheţată, produsele cu zer, iaurtul, laptele bătut, produsele cu frişcă şi brânză de casă, toate pasteurizate şi o parte din ele omogenizate, reprezintă cca. 25% din dieta noastră.
În medie regimul zilnic conţine cca. 50% lapte şi grâu. Oare nu ignorăm principiul diversităţii? Când avem o gamă variată de alimente sănătoase cum ar fi: sparanghel, fructe, legume, alune, etc. aceste permit omului să aibă o dietă echilibrată.
Laptele de vacă sau grâul sunt alimente care produc cel mai frecvent catar (inflamaţie acută sau cronică a mucoasei unui organ, cu secreţie abundentă).
Nu numai laptele de vacă produce catar dar şi produsele lactate de asemenea. Vacile nu primesc o hrană echilibrată din punct de vedere nutriţional, solul şi furajele sunt adesea stropite cu substanţe chimice care pătrund în lapte sub forma rezidurilor şi care pot provoca alergii persoanelor care consumă aceste produse.
Cercetările ştiinţifice ne arată că laptele omogenizat poate fi unul dintre factorii care contribuie la apariţia aterosclerozei. Potrivit afirmaţiilor lui Nicholas Sampsidis grăsimea din lapte conţine o enzimă xantin-oxidază. Atunci când laptele nu este omogenizat, grăsimea acestuia şi xantin-oxidaza sunt digerate în stomac şi intestinul subţire. Atunci când laptele este omogenizat, xantin-oxidaza nu este digerată şi va trece în sânge unde va deteriora pereţii arteriali şi muşchii inimii.
Aşa cum am menţionat deja, atât pasteurizarea cât şi omogenizarea au fost motivate din punct de vedere economic. Pasteurizarea măreşte termenul de valabilitate al laptelui, omogenizarea forţează oamenii să cumpere smântână şi lapte separat, în loc să se cumpere laptele la care să se aleagă smântâna deasupra.
Este de preferat a se consuma laptele de capră, de soia, de nucă, etc pentru a înlocui laptele de vacă. Aceste băuturi nu produc cantităţi mari de catar în organism. Secreţiile provocate de catar încarcă excesiv canalele de eliminare ale organismului; atunci când sistemele de eliminare sunt supraîncărcate, rezultatul este o acumulare de toxine care stau la baza numeroaselor probleme de sănătate de astăzi.
- Consumul excesiv al sărurilor anorganice
Sarea de masă sau clorura de sodiu este de obicei extrasă sau obţinută prin evaporarea apei de mare sau a sării de mare celtică. Există o confuzie larg răspândită cu privire la cuvintele organic şi anorganic; “Organic” se referă la orice aparţine sau este derivat dintr-un organism viu. „Anorganic” înseamnă ceea ce nu implică procese ale vieţii sau produse ale proceselor vii.
Sarea de masă nu este prin definiţie o substanţă organică.
Organismele noastre au nevoie de elementele chimice pe care le poate oferi sarea. Atunci când sarea se dizolvă elementele sale, sodiu şi clorura sunt ionizate şi devin doi dintre cei mai importanţi electroliţi din organismul nostru.
Datorită sarcinilor pozitive sau negative, electroliţii sunt capabili să transfere energia electrică în interiorul corpului. Ne hrănim cu electroliţi din alimentele pe care le consumăm şi din lichidele pe care le bem.
Alimentele derivate din plante, în special fructele sunt bogate în electroliţi.
Multe alimente procesate şi ambalate conţin sodiu anorganic sub forma aditivilor şi conservanţilor de tipul potenţiatorilor de gust. Acest sodiu, asemenea sării de masă, nu acţionează în organism ca sodiul biochimic conţinut de alimentele vii.
Prea mult sodiu anorganic ca cel conţinut de sarea de masă creşte riscul de întărire a arterelor, favorizează creşterea tensiunii arteriale, creşte riscul de infarct. În ultimii ani, nutriţioniştii avertizează asupra consumului excesiv de sare de masă.
Alimentele bogate în mod natural în sodiu organic nu reprezintă o ameninţare pentru sănătate. Acest lucru se întâmplă deoarece sodiul din alimentele organice este însoţit de alte minerale şi nutrienţi care pătrund lent în sistemul circulator şi permit astfel fluidelor corpului să ajusteze şi să genereze celule prin cantităţile de potasiu, magneziu şi calciu necesare pentru funcţionarea organismului.
Sodiu trebuie să provină din săruri organice, din legume şi fructe, nu din tablete de sare sau alte surse anorganice. Pe piaţă sunt disponibili numeroşi înlocuitori ai sării sub forma unor amestecuri de ierburi. Acestea sunt săruri vegetale cu gust sărat şi nu sunt dăunătoare pentru organism.
- Consumul excesiv de zahăr
Alimentele organice cum ar fi legumele, fructele, mierea şi cerealele sunt uşor metabolizate de organism.
Alimentele rafinate cum ar fi zahărul alb oferă doar un gust plăcut, plin de calorii goale. În afara unui puseu brusc de energie, zahărul rafinat este dăunător pentru organism. Acesta produse carii dentare şi elimină calciul din organism, distrugând echilibrul delicat dintre calciu şi fosfor.
Zahărul alb în exces contribuie la instalarea hipoglicemiei, o afecţiune provocată de o dietă bogată în carbohidraţi rafinaţi. Consumul de zahăr rafinat duce la eliberarea insulinei de către pancreas, atenţionând ficatul să transforme zahărul din sânge în glicogen, pentru depozitare.
Organismul epuizează rapid glucoza din zahărul rafinat şi ficatul pur şi simplu nu reuşeşte să producă glicogen din nou suficient de repede pentru a restabili nivelul normal de zahăr din sânge.
Nivelul scăzut de zahăr din sânge poate declanşa stări de nervozitate, oboseală, dureri de cap, astm, alcoolism şi crize epileptice. Indirect, consumul de zahăr alb contribuie la toate afecţiunile provocate de deficitul de proteine, minerale sau vitamine.
Foarte multe persoane se satură cu zahăr şi nu consumă alimente necesare care să le furnizeze nutrienţi.
Înlocuitorii sănătoşi ai zahărului rafinat includ zahărul crud din fructe de tamarin, din melasă, din sirop pur de arţar şi din miere brută, nefiartă.
Totuşi persoanele cărora le plac dulciurile trebuie să fie precaute şi să nu consume zahăr în exces.
- Consumul excesiv de grâu
Grâul este principalul ingredient din pâine, plăcinte şi produse de patiserie. Acesta şi-a câştigat un loc la masa de dimineaţă, la cea de prânz şi la cea de seară şi reprezintă gustarea oferită copiilor sub formă de prăjituri, biscuiţi şi fursecuri.
Atunci când este consumată în exces, pâinea poate provoca probleme serioase în alimentaţie. Grâul conţine gluten, substanţă lipicioasă responsabilă pentru elasticitatea aluatului. Din păcate, glutenul aderă pe colon, în acelaşi mod lipicios. Unele persoane sunt sensibile la gluten şi uneori suferă o criză la nivelul ileonului care provoacă probleme de absorbţie şi apare boala celiacă.
Persoanele sensibile la gluten trebuie să evite alimentele care conţin această substanţă, pentru a-şi putea recâştiga şi menţine sănătatea. Chiar şi persoanele care nu sunt sensibile genetic la gluten trebuie să evite excesul de alimente ce conţin gluten.
Afecţiunile spastice şi alte probleme intestinale sunt legate de glutenul din dietă, atunci când acesta este consumat în exces. Consumul excesiv de grâu este de asemenea considerat unul dintre factorii responsabili pentru formarea diverticulilor.
În orice caz, legumele ajută la restabilirea funcţiei normale a ileonului. Tehnicile moderne de măcinare, de curăţare, procesare şi albire distrug elementele biochimice importante ale grâului. În acelaşi timp, amidonul rămâne inact. Vitamina E care ajută la normalizarea funcţiei cardiace poate fi găsită în germenii de grâu, în coaja care este îndepartată în procesul de rafinare.
Puteţi încerca şi alte cereale. Ca înlocuitori excelenţi puteţi alege: secara, meiul, porumbul şi orezul care nu conţin gluten şi au o valoare nutriţională mare. Toate sunt disponibile sub formă de cereale integrale sau făină cât şi sub formă de pâine sau alte produse.